„Omul epic”

„Ochi mai negri decât un șarpe de cărbune / Fața roșie ca o floare de trompetă / Gura rotundă ca un tremurător / Buze roșii ca un fruct de mătase-neng / Nasul ca gura unui șarpe de ratan / Degetele de la picioare și de la mâini ca un guvid Krong Ana / Este la fel de frumos ca și cum ar fi fost turnat dintr-o matriță, turnat dintr-un tub / Placat în argint, acoperit cu aur / Xing Chi Nga este frumos / Pentru că mama lui a mâncat fructe knia, tatăl său a mâncat fructe ho-dang / Cerul i-a dat frumusețe”...

În schimbarea anotimpurilor, cercetătorul de folclor Ka So Lieng (districtul Son Hoa, provincia Phu Yen ) a interpretat cu entuziasm descrierea frumuseții lui Xing Chi Nga în epopeea Chi Lo Kok, pe care o iubea. După optzeci de sezoane agricole, Ka So Lieng are încă o figură puternică și o voce profundă - modelul unui bătrân al satului din Munții Centrali.

Cercetătorul de folclor Ka So Lieng este lucrător pe teren, arhivist și colecționar de povești epice, dar și artist care cântă povești khan (epice). Povestitorii epici sunt foarte respectați de comunitate. Domnul Ka So Lieng își amintește impresiile despre povestitorii khan: „În noaptea aceea, la casa de alături (cătunul Kham, comuna Krong Pa, districtul Son Hoa) a avut loc o ceremonie foarte mare, cu gonguri, tobe și dansuri, dar când domnul Kpa Y Meo a început să cânte epopeea Chi Lo Kok, a părut ca și cum un magnet i-ar fi atras pe toți în jurul lui, înăuntru și în afară.”

du-te la câmp

Este dificil pentru oricine să explice pe deplin atracția magică a povestirii epice. Există epopei care sunt cântate doar într-o zi și o noapte, dar există și opere epice pe care artiștii trebuie să le interpreteze timp de 7 zile și 7 nopți. Când există un narator han în casă, femeile încetează să țipe, copiii nu mai plâng, nimeni nu doarme, nimeni nu vorbește, toată lumea ascultă. Uneori aprind un foc mic pentru a se încălzi și folosesc focul pentru a fumega. Stau liniștiți ca lemnele, ca și cum ar fi muți. Se poate spune că naratorii han sunt epopei vii. Tonul epopeilor este uniform, trist, uneori pasional, alteori eroic, revigorant. Pe lângă narațiune, naratorul redă vocea personajului. Cântă cu accent, încet, fără să se grăbească să spună întreaga poveste, ajungând la destinația finală a evenimentului și la isprăvile eroilor. Vor să creeze o pauză între evenimente pentru a putea descrie aspecte ale obiceiurilor, ritualurilor și vieții comunitare. Cu cât ascultătorul este mai interesat și fascinat de conținutul poveștii, cu atât aspiră și visează mai mult să ajungă la o viață mai bună, mai perfectă.

Când s-a pensionat în Ea Cha Rang (districtul Son Hoa), domnul Ka So Lieng a fost martor la mutarea artiștilor populari, unul după altul, a povestirilor epice pe partea cealaltă a muntelui. Temându-se că imensa comoară culturală a națiunii s-ar pierde odată cu bătrânii, Ka So Lieng a călătorit pentru a-i găsi pe artiști, a le asculta poveștile, a le înregistra și a lua notițe. Cu cât făcea mai mult această muncă, cu atât devenea mai pasionat. Uneori, se întorcea de multe ori, dar încă nu terminase de scris o poezie lungă. Alteori, când se întorcea, artistul murise. Încă păstra multe caiete îngălbenite cu notițe care încă nu ajunseseră la sfârșit. Din 1995, cercetătorul în cultura populară Ka So Lieng a realizat numeroase lucrări de cercetare care au câștigat premii de la nivel provincial până la nivel central; inclusiv poezii lungi colecționate celebre, cum ar fi: Chi Lo Kok; Epopeea Chi-Lieu; Chi Bri, Chi Brit...

Dr. Nguyen Dinh, fost director adjunct al Universității Phu Yen, care a petrecut mulți ani cercetând epopei, a evaluat că teritoriul din vestul provinciei Phu Yen și din provinciile Highlands Centrale are o rezervă relativ mare de epopei. În peste 10 ani, cu un spirit de muncă pasionat și dedicat, cercetătorul de folclor Ka So Lieng a publicat 6 epopei: Chi Lo Kok, Xinh Chi On (volumul I), Xinh Chi On (volumul II), Hobia Tului Kalipu, Truong ca Chi bloong, Tieng gong ong ba Hbia Loda... Epopeiile pe care le-a adunat sunt în mare parte epopei eroice cu tema războiului, dintre care cea mai populară și tipică este epopeea „Chi Lo Kok”.

Cercetătorul de folclor Ka So Lieng a mărturisit că cea mai mare dorință a sa este ca comunitățile etnice să citească epopei, în special tânăra generație să le citească pentru a vedea bunătatea și frumusețea culturii lor etnice conținute în ele. De asemenea, este îngrijorat de faptul că în zilele noastre, din cauza influenței culturii moderne, nu mulți oameni au nevoia să asculte epopei ca înainte. Artizanii care știu să cânte și să spună epopei sunt bătrâni și slabi, mulți și-au dus „comorile” înapoi la strămoșii lor fără a avea timp să le transmită generației următoare. Echipa de intelectuali dedicați muncii de colectare și cercetare a epopeiilor grupurilor etnice este, de asemenea, grav deficitară...

Sursă: https://baodaklak.vn/van-hoa-du-lich-van-hoc-nghe-thuat/202506/ong-su-thi-46c0f0f/